ANALIZĂ - Garantarea unui randament minim pe pilonul II ar putea scoate jucători din piaţă

24.10.2008

Impunerea unui randament minim anual cel puţin egal cu inflaţia pe piaţa pensiilor obligatorii (pilonul II) obligă fondurile să investească numai în instrumente cu venit fix, limitându-le astfel câştigurile, iar unii jucători ar putea chiar să iasă din piaţă, susţin unii administratori din piaţă

"În momentul în care s-ar impune garantarea unui randament minim cel puţin egal cu inflaţia, cifra corespunzătoare riscului asumat de administrator ar creşte considerabil, iar comparaţia risc-profit ar putea într-adevăr deveni nefavorabilă, ducând la decizia de a ieşi din piaţă", a declarat pentru NewsIn directorul general al ING Fond de Pensii, Emilia Bunea.

Ea a explicat că fiecare administrator de pensii a decis să înceapă această activitate pe baza unui plan de afaceri care i-a indicat că, pe termen lung, poate obţine un profit care să justifice riscul pe care şi-l asumă intrând în această afacere.

"Practic, decizia s-a luat comparând două cifre: cea a profitabilităţii aşteptate, şi cea a riscului asumat (care şi el se cuantifică)", a mai spus Bunea.

ÎÎn afară de problemele pentru profitabilitatea fondurilor, administratorii susţin că impunerea unui randament minim garantat pentru clienţi ar plafona şi câştigurile potenţiale ale participanţilor la fondurile private de pensii.

Astfel, directorul general al Aviva Fond de Pensii, Eugen Voicu, spune că o astfel de măsură plafonează randamentul fondurilor şi "afectează interesul participanţilor, scopul în sine pentru care s-a luat măsura de a înfiinţa o piaţă a pensiilor private".

"După experienţa altor pieţe precum Ungaria, fondurile au afişat randamente mai mari după eliminarea acestei obligativităţi de garantare a randamentului", a declarat Voicu, pentru NewsIn.

Randamentul minim garantat ar limita expunerea pe pieţele externe

Şeful ING Fond de Pensii susţine că, în cazul introducerii unei astfel de garanţii, fondurile de pensii din România nu vor putea face investiţii şi pe pieţele externe.

Bunea a explicat că, "în cazul în care economia românească va traversa perioade de recesiune, acest lucru va fi reflectat în întregime în randamentele fondurilor de pensii, neexistând posibilitatea atenuării efectelor nefaste prin investiţii pe pieţele externe".

Chiar şi intrumentele cu venit fix de pe piaţa românească ar putea aduce fondurilor randamente sub rata inflaţiei, deoarece au fost "numeroase perioade în care titlurile de stat sau depozitele bancare au plătit dobânzi mai mici decât rata inflaţiei", a menţionat Bunea.

Şeful ING Fond de Pensii consideră că impunerea unui randment anual cel puţin egal cu inflaţia "va schimba de o manieră dramatică politica de investiţii a administratorilor, aceştia orientând investiţiile către instrumente financiare pe termen scurt, numai spre categoria instrumentelor cu venit fix" care le facilitează randamentul minim impus prin lege.

"Investiţiile fondurilor de pensii se fac pe perioade foarte lungi de timp, astfel încât ele se întind atât pe perioade de expansiune, cât şi de recesiune economică", a explicat Bunea.

Ea susţine că, în ansamblu, "randamentul fondului de pensii va rămâne doar la acest nivel al inflaţiei, văduvind participanţii de câştigurile de care ar fi putut beneficia pe termen lung, prin realizarea de investiţii şi pe piaţa de capital".

Garantarea randamentului minim ar impune schimbarea întregului cadru legal

"Întreg cadrul legal trebuie adoptat acestei garanţii, astfel încât trebuie să avem voie să investim mai mult în instrumentele cu venit fix", a declarat pentru NewsIn directorul general al Generali Fond de Pensii, Ioan Vreme.

El a explicat că, dacă inflaţia este de 8%, iar dobânda la depozite de 11%, cele mai multe fonduri vor alege să plaseze bani în depozite, deoarece "este relativ mai uşor", în detrimentul unor alte instrumente, aducătoare de randamente mai mari.

"Pe scurt, o asemenea masură este contrară interesului participanţilor, pentru că ar obliga fondurile de pensii să investească numai în instrumente cu venit fix şi ar reduce drastic performanţele investiţionale pe termen lung, pentru că nu ar permite valorificarea oportunităţilor de piaţă", a spus directorul general al Allianz-Ţiriac Pensii Private, Crinu Andănuţ, pentru NewsIn.

El a explicat că pe piaţă nu există instrumente financiare care să garanteze randamente peste inflaţie, motiv pentru care şi fondurilor de pensii le-ar fi imposibil să o facă.

"În plus, această masură (randament minim garantat egal cu inflaţia) nu este aplicată nicăieri în lume, în sisteme de pensii de tip "contribuţii definite", cum este cel al României", a menţionat Andănuţ.

"Nu cred că există administratori dispusi să abandoneze piaţa într-o asemenea situaţie, însă cu siguranţă eficienţa sistemului de pensii private ar fi total compromisă", a mai spus Andănuţ.

Directorul general al AIG Fond de Pensii, Mihai Coca-Cozma, consideră că orice intervenţie va strica echilibrul pieţei, iar acest lucru va fi în defavoarea viitorilor pensionari şi a administratorilor.

"Ţinta de inflaţie a BNR a fost ratată în ultimul an şi va fi ratată şi anul acesta... aşa că mă întreb: care inflaţie ar trebui garantată?", a mai spus Coca-Cozma.

Pe piaţa pensiilor private obligatorii din România, creată în toamna anului trecut şi în care s-au încasat primele contribuţii în mai 2008, activează în prezent 14 jucători, dar analiştii se aşteaptă la o consolidare a pieţei în următorii ani.

La sfârşitul lunii septembrie, grupul Banca Comercială Română (BCR), care controlează al optulea jucător pe pilonul II, a anunţat că s-a înţeles cu acţionarii administratorului Omniasig Pensii pentru preluarea acestuia.