APAPR respinge propunerea sindicatelor de îngheţare a contribuţiilor pentru pilonul II de pensii

27.01.2009

Îngheţarea contribuţiilor virate către fondurile de pensii private obligatorii afectează grav interesele celor 4,6 milioane de participanţi din sistem şi le reduce şansa obţinerii unei pensii decente din sistemul privat, consideră Asociaţia pentru Pensiile Administrate Privat din România.

Confederaţia sindicală CNS Cartel Alfa a propus guvernului îngheţarea la 2% din salariul brut, în acest an, a nivelului contribuţiilor virate către fondurile de pensii private obligatorii, pentru susţinerea bugetului public de pensii. Potrivit sindicaliştilor, premierul Emil Boc le-a promis că va analiza propunerea acestora.

Potrivit legii, nivelul contribuţiilor virate către sistemul privat de pensii ar trebui să crească cu 0,5 puncte procentuale pe an, de la 2% în 2008 la 6% din veniturile brute ale participanţilor în 2016.

"Orice modificare în sens negativ a acestui calendar de creştere a contribuţiilor din pilonul II afectează grav atât interesele celor 4,6 milioane de participanţi la fondurile de pensii private de Pilon II, cât şi interesele celor 14 companii de administrare a acestor fonduri de pe piaţa românească, administratori care reprezintă mari grupuri financiare internaţionale", se arată într-un comunicat publicat luni de Asociaţia pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR).

Potrivit asociaţiei, o asemenea decizie reduce şansa  participanţilor la sistem de a obţinere o pensie decentă în sistemul privat, aşa cum prevede legea.

De asemenea, o îngheţare a contribuţiilor virate către fondurile de pensii private obligatorii mută practic sume importante dinspre economisire şi investiţii către consum şi risipă, adică exact opusul măsurilor necesare acum economiei româneşti, se mai arată în comunicat.

Potrivit unui calcul estimativ, plafonarea contribuţiilor anul acesta ar putea însemna un minus de circa 2.000 lei în contul fiecărui participant, în condiţiile unei perioade medii de cotizare şi pe un calcul bazat pe salariul mediu brut pe economie. Plafonarea contribuţiilor afectează în primul rând dreptul de proprietate al participanţilor asupra sumelor acumulate în fondurile de pensii administrate privat, se mai arată în comunicat.

APAPR susţine că o astfel de decizie poate afecta imaginea şi relaţiile internaţionale ale României, întrucât periclitarea investiţiilor făcute deja de administratorii din pilonul II aduce atingere tratatelor bilaterale de protejare reciprocă a investiţiilor pe care România le are încheiate cu statele de unde provin acţionarii companiilor de administrare de pe piaţa de pensii administrate privat.

Pe parcursul anilor 2007-2008, aceste companii au făcut investiţii de peste 500 milioane euro în România, fiind probabil sectorul instituţional cu cele mai semnificative investiţii străine realizate în ţara noastră în perioada menţionată.

România ar apărea astfel, după mulţi ani, ca stat cu un climat legislativ instabil, impropriu investiţiilor străine. Administratorii fondurilor de pensii private şi-au făcut un plan de afaceri mizând pe o legislaţie stabilă, iar modificarea acesteia va aduce consecinţe grave nu doar pentru administratori, ci şi pentru România, mai explică reprezentanţii APAPR.

De asemenea, ar putea să apară reacţii negative imediate din partea organismelor europene, precum şi a organizaţiilor profesionale ale fondurilor de pensii private europene şi internaţionale, la care APAPR este afiliată.

Rolul fondurilor de pensii private în orice economie este de a stimula economisirea pe termen lung şi de a asigura o alocare optimă a resurselor şi lichidităţilor financiare, prin investiţii în piaţa bursieră şi în obligaţiuni emise de companii private sau de către stat. Astfel, fondurile de pensii finanţează atât Guvernul, cât şi întreaga economie şi piaţă financiară, potrivit asociaţiei.

APAPR mai atrage atenţia că "afectarea contribuţiilor ce trebuie virate, potrivit legii, către fondurile de pensii private înseamnă amanetarea viitorului actualei generaţii, cu costuri şi consecinţe extrem de grave pe termen lung".

"Considerăm că efectele crizei financiare asupra economiei româneşti nu trebuie să afecteze obiectivul pe termen lung al reformei sistemului public de pensii", susţin reprezentanţii APAPR care adaugă că "motivele fundamentale pentru care Statul Român şi-a asumat introducerea fondurilor de pensii administrate privat nu s-au schimbat pe timpul crizei".

APAPR mai susţine că sistemul public de pensii nu mai este sustenabil şi, pe termen mediu şi lung, nu va putea asigura, sub nicio formă pensii decente pentru generaţiile actuale de salariaţi.

APAPR, asociaţia administratorilor fondurilor de pensii şi a băncilor depozitare din România, grupează 11 din cele 14 fonduri de pe piaţă, membrii Asociaţiei concentrând 97% din numărul de participanţi şi din volumul de active nete.