Acordul cu FMI s-ar putea încheia pe 2 ani, fiind condiţionat de realizarea reformelor structurale

11.03.2009

Un eventual acord cu FMI s-ar putea încheia pe doi ani, în cazul în care va fi de tip stand-by, condiţiile fiind concentrate pe realizarea de reforme structurale privind legislaţia, în domenii precum piaţa muncii sau lupta anti-corupţie, dar şi pe o planificare bugetară mai riguroasă, pe 3-4 ani.

"Prin regulile Fondului Monetar Internaţional (FMI), acordul poate fi pe 2 ani. Dacă va fi vorba despre un acord de tip stand-by, probabil că se va încheia pe doi ani. FMI nu dă niciun ban fără să impună condiţii privind reformele şi probabil că aceste condiţionalităţi trebuie concentrate pe reformele structurale. Este vorba despre reforme privind legislaţia, piaţa muncii, inclusiv legate de corupţie", a declarat consilierul guvernatorului BNR Lucian Croitoru, pentru NewsIn.

Croitoru a explicat că fondurile puse la dispoziţia României ar fi eliberate treptat, după verificări periodice, pe măsură ce sunt îndeplinite criteriile de performanţă impuse.

"La ce trebuie să ne aşteptăm, indiferent de FMI: bugetul de stat este făcut pe anumite ipoteze, printre care cea legată de finanţările externe, care au susţinut, până în prezent, creşterea economică a României. Dacă aceste finanţări externe nu vin, veniturile bugetare se duc foarte mult în jos. De asemenea, ţinta de 2% din PIB pentru deficitul bugetar ar fi compromisă. Această ţintă este consistentă cu ideea că România va continua ajustarea deficitului de cont curent", a mai spus Croitoru.

El a arătat că deficitul de cont curent al României s-a ajustat la aproximativ 12,2% din PIB în 2008, faţă de 14% din PIB în 2007.

Croitoru: FMI va milita, probabil, pentru un cadru bugetar pe 3-4 ani

"Deficitul extern al sectorului privat s-a redus anul trecut cu 4,2 - 4,5 puncte procentuale. Sectorul privat a făcut o ajustare semnificativă, cel public nu a făcut această ajustare, dar trebuie să o facă. FMI se va interesa de modul în care guvernul a estimat veniturile şi cheltuielile. Din experienţă, veniturile au fost supraestimate. În cazul în care bugetul se deteriorează, ei nu mai finanţează. Nerespectarea unui acord încheiat cu FMI ar fi un semnal foarte prost dat de România în exterior", a spus Croitoru.

Consilierul guvernatorului BNR a mai afirmat că FMI va milita, probabil, pentru un cadru bugetar pe 3-4 ani.

"Una dintre criticile repetate la adresa României au fost multiplele rectificări bugetare. FMI a solicitat întotdeauna buget multianual. Probabil că ne vor solicita un cadru bugetar pe 3-4 ani. Cred că vor milita pentru această idee", a spus Croitoru.

El nu a avansat o sumă pentru pachetul de finanţare solicitat, dar a menţionat că există estimări în acest sens, care ţin cont atât de nivelul datoriei scadente, pe termen scurt, mediu şi lung, precum şi de ipotezele de reînnoire a acestor finanţări.

"Avem datoria externă, majoritar privată. Pe lângă datoria scadentă pe termen scurt, mai avem şi părţi scadente ale datoriei pe termen mediu şi lung. Statul se împrumută în mod preventiv, nu avem nevoie iminentă de acest împrumut, dar calculăm fluxul pentru datoria privată. În piaţă, companiile vor veni cu lei, să ia valută pentru a-şi achita datoriile", a explicat Croitoru.

Consilierul guvernatorului BNR a explicat că golul de finanţare estimat se obţine pornind de la necesarul total de finanţare, de aproximativ 45 miliarde euro, din care "se calculează datoria privată şi se fac ipoteze privind reînnoirea celei scadente".

"Banii nu vin ca statul român să îi aibă, pentru a-i da unei companii sau alteia, ci pentru nevoi de balanţă", a completat Croitoru.

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a precizat recent că, datoria privată externă pe termen scurt era de aproximativ 22,5 miliarde euro la finalul anului trecut. Dintre acestea, peste 10 miliarde euro din datoria pe termen scurt a sectorului privat din România aparţine băncilor, aproape 90% din valoare fiind concentrată la primele zece bănci mari.

În privinţa acestei componente, a datoriei băncilor, guvernatorul BNR a dat asigurări că va fi rostogolită aproape integral.

Pentru cealaltă componentă, a datoriei externe pe termen scurt a sectorului privat nebancar, incluzând instituţiile financiare nebancare (IFN), datoriile se pot reînnoi în proporţie de cel mult 60%, a precizat Mugur Isărescu.

O altă parte a pachetului de finanţare ar avea ca destinaţie protejarea rezervelor valutare ale României. Guvernatorul BNR a explicat, de altfel, că fondurile de la FMI ar fi contractate în acest scop, nu pentru folosirea în economia reală şi a vorbit de 1-2-3 miliarde euro".

"Rezervele minime obligatorii ale băncilor, care sunt destul de ridicate în prezent, de 40% în cazul pasivelor în valută, vor fi reduse treptat. RMO-urile sunt incluse în rezervele valutare, care reprezintă un indicator important pentru conservarea încrederii", a explicat Croitoru, pentru NewsIn.

Împrumutul extern are şi rol în stabilizarea pieţei valutare, contrabalansând plăţile externe mari pe care le va face sectorul privat

El a subliniat că împrumutul extern ar avea un rol important şi în asigurarea funcţionării pieţei valutare, astfel încât cursul de schimb să rămână în limitele stabilite prin programul economic, având în vedere că sectorul privat va face plăţi mari pentru a-şi achita datoriile scadente.

Sumele vehiculate până în prezent pentru necesarul de finanţare al României se încadrează într-o plajă foarte largă, mergând de la 7-8 miliarde euro până la 20 miliarde euro.

Surse apropiate negocierilor: "20 de miliarde este o sumă plauzibilă"

Financial Times a scris că România ar putea primi un pachet de finanţare "probabil similar ca dimensiuni cu cel de 20 de miliarde de euro pus la dispoziţia Ungariei în noiembrie".

Surse apropiate negocierilor au declarat marţi, pentru NewsIn, că suma vehiculată de publicaţia străină "este plauzibilă", fără a da însă detalii.

Tănăsescu: Personal, nu m-aş îndrepta foarte mult către impozite şi taxe

Reprezentantul României la Fondul Monetar Internaţional (FMI), Mihai Tănăsescu, spune că mai importante decât suma contractată vor fi principiile impuse de acord, având în centru "predictibilitatea, durabilitatea şi politicile abordate în continuare în România".

"Eu aşa văd acordul, ca pe un program pe doi ani, care să permită aterizarea lină, ajustarea corelată şi durabilă. În privinţa condiţiilor, eu personal nu m-aş îndrepta foarte mult către impozite şi taxe", a spus Tănăsescu, pentru NewsIn.

Ministerul Finanţelor Publice a anunţat oficial marţi că autorităţile române au în vedere accesarea de asistenţă financiară externă pe termen mediu, decizia fiind deja comunicată Comisiei Europene.

"Ministerul Finanţelor Publice şi Banca Naţională a României au demarat discuţii preliminare, cu reprezentanţii Comisiei Europene, ai Fondului Monetar Internaţional şi ai Instituţiilor Financiare Internaţionale, cu privire la evaluarea cadrului macroeconomic şi a necesarului potenţial de finanţare externă a României", se spune în comunicatul instituţiei.

În ultimele şase luni, FMI-ul a aprobat un împrumut de 16,4 miliarde dolari pentru Ucraina, 15,7 miliarde dolari pentru Ungaria, 10,4 miliarde dolari pentru Letonia, 2,5 miliarde dolari pentru Belarus, 2,1 miliarde dolari pentru Islanda, 7,6 miliarde dolari pentru Pakistan şi 516 milioane dolari pentru Serbia - în total 55 miliarde dolari.

În cazul Ucrainei, planul anticriză cerut de Fond a prevăzut în special înfiinţarea unui fond de stabilizare pentru acordarea de credite băncilor şi companiilor. Cu toate acestea, parlamentarii ucraineni au respins o clauză care prevedea amânarea până în 2011 a unei măriri a salariului minim pe economie, prevăzută pentru anul 2009. Ulterior, FMI a blocat cea de-a doua tranşă a împrumutului, de 1,84 miliarde dolari, după ce guvernul a aprobat un buget construit pe un deficit public de 3%, mai mare decât cel impus de Fond.

Acordul dintre FMI şi Ungaria a dus la un plan de susţinere a sectorului bancar de 2,3 miliarde euro, însă guvernul ungar s-a obligat prin pachetul de susţinere să îngheţe salariile bugetare şi să renunţe la al 13-lea salariu pe care îl primesc în mod normal circa 700.000 de persoane în fiecare an. Totodată, deficitul bugetar luat în calcul de guvern s-a plasat în limita acceptată de FMI, la 2,6% din PIB în acest an.