Analiştii se aşteaptă la reducerea rezervelor minime obligatorii şi a dobânzii cheie

04.02.2009

BNR ar putea recurge în cadrul şedinţei de miercuri la tăierea rezervelor minime obligatorii la pasivele în lei, dar şi la cele în valută, pentru a împinge în jos dobânzile din piaţa interbancară, consideră analiştii, care mizează şi pe reducerea dobânzii cheie, ca semnal din partea băncii centrale.

Economiştii mai consideră că, în ciuda presiunii pe cursul de schimb valutar, tăierea rezervelor minime obligatorii (RMO) ar avea un efect mai rapid şi mai puternic asupra dobânzilor ridicate de pe piaţa interbancară decât reducerea dobânzii de politică monetară, o măsură cu rol de semnal din partea Băncii Naţionale a României (BNR).

"Când dobânzile din piaţă sunt cu mult mai sus decât dobânda cheie, nu are sens ca, înainte de a injecta lichiditate în piaţă, să reduci dobânda. Scăderea rezervelor este primul pas pe care îl putem anticipa şi care ar asigura o lichiditate mai ridicată, măsură ce, în final, ar coborî şi dobânzile", a declarat, pentru NewsIn, economistul-şef al Raiffeisen Bank, Ionuţ Dumitru.

El mizează pe o reducere a rezervelor minime obligatorii de la 18% la 16% în cazul pasivelor în lei şi de la 40% la 35% pentru pasivele în valută constituite de bănci.

Şi economistul senior al ING Bank România, Nicolae Alexandru-Chidesciuc, se aşteaptă la o reducere a RMO cu cel mult 3 puncte procentuale la lei şi susţine că deprecierea leului ar putea fi evitată prin tăierea cu 5 puncte procentuale a rezervelor minime la pasivele în valută, "măsură care ar injecta şi valută, odată cu lei".

Cu toate acestea, în opinia analistului, banca centrală ar putea lua şi alte măsuri pentru a injecta lichiditate în piaţă, precum reducerea dobânzii percepute la facilitatea de credit (lombard) de la 14,25% pe an în prezent, până la 13,50% pe an.

Analistul Credit Europe Bank, Georgiana Constantinescu, consideră că BNR va reduce cu 2 puncte procentuale atât rezervele minime pentru pasivele în lei, cât şi cele la valută.

Economistul-şef al Băncii Comerciale Române (BCR), Lucian Anghel, şi Rozalia Pal, economist-şef al UniCredit Ţiriac Bank România, se aşteaptă de asemenea la o scădere o RMO cu 2 puncte procentuale, până la 16%, însă exclud "pentru moment" o măsură similară pentru pasivele în valută.

"Scăderea dobânzii cheie până la cel mult 10% ar putea fi interpretată ca un semnal foarte important. Dacă banca centrală va tăia rezervele minime, ar fi un element de susţinere a lichidităţii din piaţă şi a economiei în ansamblu, prin creditare şi finanţarea deficitului. Cu toate acestea, chiar dacă măsura va fi adoptată, rămâne de văzut când va intra în vigoare", a spus Anghel.

Economiştii anticipează reducerea dobânzii cu cel mult 0,5 puncte procentuale

Economistul-şef al BRD, Florian Libocor, se aşteaptă de asemenea la reducerea rezervelor minime obligatorii, însă cu un punct procentual pentru pasivele în lei. El mizează şi pe tăierea dobânzii de politică monetară la 9,75% pe an.

Tot la tăierea dobânzii de politică monetară cu 0,5 puncte procentuale se aşteaptă şi directorul de cercetare al Grupului pentru Economie Aplicată (GEA), Laurian Lungu, care consideră însă că banca centrală nu va recurge şi la reducerea rezervelor minime.

"Într-adevăr, tăierea RMO pentru pasivele în lei ar avea efecte clare în piaţă, însă cum nu sunt probleme de lichiditate în piaţă, o astfel de măsură ar pune presiune pe cursul de schimb. Reducerea dobânzii cheie ar lăsa libertate de mişcare ulterior, când într-adevăr vom avea probleme cu lichiditatea", a adăugat Lungu.

Aşteptările reduse privind creşterea economică în 2009 ar putea face banca centrală să recurgă la tăierea dobânzii cheie, crede şi Nicolae Alexandru Chidesciuc, care se aşteaptă la un nivel de 10%.

"Activitatea economică s-a restrâns deja şi este nevoie măcar de un semnal în piaţă din partea BNR", a completat economistul senior al ING Bank România.

Încetinirea creditării este un argument suplimentar pentru care banca centrală va coborî dobânda de politică monetară la 10% pe an, spune Lucian Anghel, care ia în calcul "semnalele negative din economie şi inflaţia ce va intra pe o traiectorie descrescătoare".

Cu toate acestea, atât Ionuţ Dumitru, cât şi Rozalia Pal, mizează pe menţinerea dobânzii cheie la 10,25% pe an, pe fondul presiunilor actuale de depreciere asupra monedei naţionale şi a unei inflaţii ridicate în prima lună a acestui an.

"În principiu, estimez că, pe parcursul acestui an, dobânda cheie va coborî la 8,5% pe an, însă condiţiile actuale nu permit o tăiere, iar prioritatea este reducerea dobânzilor din piaţa interbancară", a menţionat Pal.

Consiliul de administraţie al BNR se va întâlni, miercuri, 4 februarie, în a doua şedinţă de politică monetară din acest an, în cadrul căreia se va discuta şi raportul trimestrial asupra inflaţiei.

BNR a majorat dobânda de politică monetară de la 7% până la 10,25% pe an de la sfârşitul lui octombrie 2007 până la finalul lui iulie 2008. În ultimele trei şedinţe de politică monetară, banca centrală a menţinut dobânda cheie, însă pe 30 octombrie 2008 a decis coborârea nivelului rezervelor minime obligatorii la pasivele în lei cu 2 puncte procentuale, până la 18%, începând cu perioada de aplicare 24 noiembrie-23 decembrie 2008, pentru a ridica nivelul lichidităţii din piaţă.

Banca centrală nu a mai redus dobânda de politică monetară din 25 iunie 2007, când a consiliul de administraţie al BNR a decis tăierea cu 0,25 puncte procentuale, la 7% pe an.