07.01.2009
"Mă aștept la o reducere graduală a dobânzii de politică monetară în primul semestru al acestui an și este posibil să vedem un nivel sub 10% al dobânzii cheie la jumătatea anului. O soluție ar fi fost reducerea de pe acum a dobânzii, cu rol de semnal", a declarat, pentru NewsIn, economistul-șef al Băncii Comerciale Române (BCR), Lucian Anghel.
El a adăugat că, pe de altă parte, menținerea dobânzii de politică monetară la 10,25% pe an semnalează existența unor incertitudini, inclusiv legate de evoluția prețurilor administrate, în cazul cărora a început să se discute despre noi majorări.
"Investitorii internaționali nu ar fi privit cu ochi buni o reducere a dobânzii, dar aceasta este singura șansă pentru continuarea finanțării. Nu cred că suntem o economie care să poată funcționa normal cu un avans al creditului de o singură cifră", a mai spus Anghel.
Economistul-șef al BCR anticipează o nouă scădere a rezervelor minime obligatorii (RMO) la pasivele în lei cu două puncte procentuale, până la 16%, posibil în primele trei luni din 2009.
De asemenea, economistul-șef al Raiffeisen Bank România, Ionuț Dumitru, estimează că BNR va reduce dobânda cheie la 10% și rezervele minime la pasivele în lei la 16% în prima jumătate a acestui an.
"Cred că abordarea prudentă a BNR se justifică și prin faptul că următoarea ședință de politică monetară este aproape, în februarie", a completat el.
Dobânzile din piață trebuie recuplate dobânzii de politică monetară
Directorul de investiții al Interamerican, Radu Crăciun, subliniază că dobânda de politică monetară are mai mult un rol simbolic în prezent, în condițiile în care dobânzile din piață sunt, de ceva vreme, decuplate de aceasta.
"Cred că, în următoarele luni, BNR va acționa mai întâi să scadă dobânzile din piață, prin creșterea lichidității, astfel încât să le recupleze treptat dobânzii cheie. Astfel, nu mă aștept la o reducere a dobânzii de politică monetară mai devreme de următoarele 3 - 5 luni", a declarat el, pentru NewsIn.
Rozalia Pal, senior economist al UniCredit Țiriac Bank România, apreciază că banca centrală va aștepta a doua jumătate a acestui an pentru a reduce dobânda de politică monetară, în prezent fiind necesare semnale concrete din partea Guvernului, pe partea de politică fiscală.
O nouă scădere a RMO la pasivele în lei ar putea preceda tăierea dobânzii cheie
Pal consideră că reducerea rezervelor minime obligatorii era o măsură necesară pentru a acoperi nevoia de lichiditate, în condițiile în care "BNR a revenit, în octombrie, la poziția de creditor net al sistemului bancar, iar Ministerul Finanțelor și-a propus să vândă titluri de stat de 4 miliarde lei în ianuarie".
Potrivit oficialilor BNR, poziția de creditor sau debitor net a instituției prezintă o anumită relativitate, în condițiile în care volumele atrase și injectate în piață de către banca centrală variază de la o perioadă la alta, în funcție de necesarul de lichiditate.
"Au fost diferite semnale că relaxarea politicii monetare nu va începe prin reducerea dobânzii cheie, ci prin tăierea rezervelor minime obligatorii. Pe de altă parte, ne așteptăm ca temperarea inflației să se reflecte în a doua jumătate a anului și, pentru a avea rata dobânzii reale stabile, este posibil ca dobânda cheie să fie coborâtă după primele șase luni", a menționat Pal.
Crăciun spune că menținerea RMO la lei semnalează că BNR dorește să păstreze încă nivelul ridicat al dobânzilor din piața interbancară, în condițiile în care o relaxare a acestora ar avea un impact negativ asupra cursului de schimb, care deja a atins maximul ultimilor 4 ani.
Cursul de referință afișat marți de banca centrală, de 4,0629 lei/euro, reprezintă un nou maxim al ultimilor patru ani și douăă luni. Moneda națională nu a mai atins acest nivel din 8 noiembrie 2004, când Banca Națională a României (BNR) a afișat un curs de referință de 4,0659 lei/euro.
Moneda națională a închis ședința valutară la aproximativ 4,06 lei/euro, pe o piață liniștită, fără să reacționeze la decizia BNR.
"Probabil că banca centrală a vrut să transmită mesajul că lichiditatea din piață este de ajuns, iar, în caz de nevoie, o va susține prin facilitatea de credit. În plus, următoarea ședință de politică monetară este în februarie, iar o lună nu este o perioadă atât de lungă încât să apară probleme de finanțare", consideră Pal.
Economistul Radu Crăciun ia în calcul chiar și o reducere a RMO pentru pasivele în valută, posibil chiar în prima jumătate a lui 2009, în condițiile în care băncile vor avea nevoie de aceste resurse, în contextul reducerii finanțării externe.
Pe de altă parte, economistul-șef al Raiffeisen Bank România, Ionuț Dumitru, consideră că o reducere a RMO pentru pasivele în valută este exclusă, o astfel de măsură diminuând suplimentar rezervele valutare ale României.
"Temerea BNR în cazul rezervelor la pasivele în valută este legată de nivelul rezervelor valutare, care și așa este de așteptat să scadă, din cauza reducerii finanțării externe", a spus analistul, pentru NewsIn.
Reprezentanții băncilor, precum și cei ai BNR, au anunțat că o primă reanalizare a regulamentului privind creditarea populației ar putea avea loc în ianuarie 2009, în sensul relaxării condițiilor de acordare a împrumuturilor ipotecare.
Dumitru spune că încetinirea creditării, în ultimele luni, nu a venit din aplicarea noului regulament, mai restrictiv, ci din reducerea finanțării disponibile pentru bănci.
Următoarea ședință a Consiliului de Administrație al BNR va avea loc pe 4 februarie 2009, când oficialii băncii centrale vor discuta și raportul trimestrial asupra inflației.
BNR a majorat dobânda de politică monetară de la 7% până la 10,25% pe an de la sfârșitul lui octombrie 2007 până la finalul lui iulie 2008. În ultimele două ședințe din 2008, banca centrală a menținut dobânda cheie, însă pe 30 octombrie a decis coborârea nivelului rezervelor minime obligatorii (RMO) la pasivele în lei cu 2 puncte procentuale, până la 18%, începând cu perioada de aplicare 24 noiembrie-23 decembrie 2008, pentru a ridica nivelul lichidității din piață.
« inapoi
Dolarul USA
USD
3,4981
Euro
EUR
4,4421
Valoare unitara activ net
AZT Vivace
13,2469
Acumulare
14,6569
BCR Prudent
12,5754
Pensia Mea
13,4112
ING Clasic
14,7438
OTP Strateg
9,8529
ING Optim
15,5964
AZT Moderato
14,1188
Concordia Moderat
14,7448
Eureko Confort
9,9463
Stabil
12,4299
BRD Medio
11,5282
BRD Primo
11,7868
Valoare unitara activ net
ING
16,0032
Vital
14,5294
ALICO
15,6407
Aripi
15,5719
BCR
15,2940
AZT Viitorul Tau
15,6083
Eureko
15,1338
Pensia Viva
14,8035
BRD
13,7832
Bancpost
10,3680
Omniforte
10,8473
KD
11,7526
OTP
11,3335
Prima Pensie
11,4707
