BNR va menţine dobânda cheie şi ar putea scădea din nou rezervele la pasivele în lei

03.01.2009

Majoritatea analiştilor mizează pe menţinerea dobânzii de politică monetară la 10,25% pe an şi pe scăderea rezervelor minime obligatorii la pasivele în lei după şedinţa BNR din 6 ianuarie, măsuri care nu ar dezgheţa însă piaţa în cazul tranzacţiilor pe termen mai lung între bănci.

"În ianuarie, ne bazăm pe o menţinere a dobânzii de politică monetară şi pe tăierea rezervelor minime obligatorii, care ajută doar în cazul dobânzilor pe termen scurt. Pentru ca şi cele pe termen lung să coboare, trebuie o politică monetară mai fermă, cu mesaje clare, care să redea încrederea jucătorilor", a spus, pentru NewsIn, economistul senior al ING Bank România, Nicolae Alexandru Chidesciuc.

Economistul-şef al Raiffeisen Bank România, Ionuţ Dumitru, apreciază că, în şedinţa din 6 ianuarie 2009, BNR va decide să menţină dobânda de politică monetară la nivelul actual, de 10,25% pe an, dar ar putea scădea din nou nivelul RMO-urilor pentru pasivele în lei, de la 18 la 16%.

"Dacă nu fac acest pas la şedinţa din ianuarie, îl vor face la următoarea, dar cred că măsura se va aplica începând cu luna februarie. Oricum, scăderea rezervelor minime obligatorii nu va rezolva problema tranzacţiilor pe termen mai lung din piaţa interbancară", a explicat el.

Pe de altă parte, Dumitru atrage atenţia că reducerea finanţării pentru băncile din România de la băncile-mamă determină şi o diminuare a bazei de calcul pentru rezervele minime obligatorii la pasivele în valută, implicit o scădere a sumelor constituite ca RMO, parte a rezervei valutare.

"BNR va trebui să găsească o soluţie în cazul diminuării RMO în valută, pe fondul diminuării finanţării externe prin băncile-mamă", a adăugat economistul-şef al Raiffeisen Bank.

Scăderea finanţării externe a început să se observe în ultimele luni din 2008, în condiţiile în care o parte din datoriile scadente către băncile-mamă nu au mai fost înnoite.

Dumitru se aşteaptă la o primă reducere a dobânzii de politică monetară, cu un sfert de punct procentual, în prima jumătate a anului viitor.

Chidesciuc a mai spus că reducerea dobânzii cheie "nu ar avea nici măcar un efect psihologic în actualele condiţii" şi că banca centrală ar trebui să ia şi alte măsuri pentru susţinerea operaţiunilor interbancare, precum injecţiile de lichiditate pe termen mai lung, la o dobândă egală cu cea de politică monetară.

"Reducerea dobânzii de politică monetară nu are efecte decât dacă se vede şi în operaţiuni. Dacă vor fi efecte, vor fi oricum limitate. Trebuie introdusă lichiditate în piaţă şi să se schimbe cadrul operaţional, dobânda la care să fie plasată lichiditatea în piaţă să fie de 10,25%, nu cea plătită la lombard. Nu poţi da credite pe termen lung cu banii pe care îi iei prin facilitatea de credit", a mai spus Chidesciuc.

În cazul creditului lombard, care este o facilitate de credit oferită de Banca Naţională a României (BNR) pe termen scurt (overnight), băncile se împrumută, în prezent, la o dobândă de 14,25% pe an, garantând cu titluri de stat.

Pe de altă parte, economistul-şef al Băncii Comerciale Române (BCR), Lucian Anghel, susţine că deciziile băncii centrale privind dobânda cheie şi rezervele minime obligatorii vor depinde în principal "de semnalul de colaborare pe care îl va primi BNR din partea guvernului".

"Dacă BNR va crede în planul guvernului de reducere a cheltuielilor, am putea vedea un prim semnal din partea băncii centrale, prin reducerea dobânzii cheie", a spus Anghel pentru NewsIn.

El susţine că rezervele minime obligatorii vor fi reduse, "dar nu neapărat din ianuarie", o astfel de decizie putând să fie amânată şi pentru următoarea şedinţă de politică monetară.

BNR a majorat dobânda de politică monetară de la 7% până la 10,25% pe an de la sfârşitul lui octombrie 2007 până la finalul lui iulie 2008. În ultimele două şedinţe din 2008, banca centrală a menţinut dobânda cheie, însă pe 30 octombrie a decis coborârea nivelului rezervelor minime obligatorii la pasivele în lei cu 2 puncte procentuale, până la 18%, începând cu perioada de aplicare 24 noiembrie-23 decembrie 2008, pentru a ridica nivelul lichidităţii din piaţă.