Blocarea contribuţiei pe pilonul II ajută pensionarii actuali în detrimentul celor viitori

26.01.2009

O eventuală menţinere a contribuţiei la pensiile private obligatorii în acest an ar susţine pensiile de stat, în condiţiile în care bugetul public de pensii a ajuns deficitar la finalul anului trecut, însă ar afecta veniturile la pensie ale actualilor salariaţi tineri şi afacerile administratorilor.

Propunerea îngheţării contribuţiei pe pilonul II a venit din partea sindicaliştilor, îngrijoraţi de situaţia bugetului public de pensii, devenit deficitar începând cu noiembrie 2008, după majorările de pensii aprobate înainte de alegeri. Premierul Boc le-a promis sindicaliştilor că propunerea va fi analizată.

În România, pilonul II de pensii a fost introdus în toamna lui 2007, mult mai târziu decât în alte state din regiune. La ceva mai mult de un an de la start, noua piaţă se confruntă cu prima provocare majoră, în condiţiile în care începutul crizei economice a prins statul român cu un buget public de pensii deficitar, chiar înainte de suferi impactul creşterii contribuţiei pe pilonul II la 2,5% din salariul brut.

Potrivit legii, începând cu 1 ianuarie a fiecărui an, după implementarea sistemului de pensii private obligatorii, cota de contribuţie la sistemul pensiilor obligatorii creşte anual cu 0,5%, până ajunge la 6% din venitul brut al salariaţilor, într-un interval de opt ani.

Preşedintele Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP), Mircea Oancea, susţine că o astfel de decizie ar avea un impact negativ atât asupra administratorilor de fonduri, cât şi asupra participanţilor, care vor acumula o sumă mai mică în acest sistem.

"Cu cât acumulăm mai mult, cu atât pensia va fi mai mare. Dacă investeşti 10 lei acumulezi o anumită sumă, iar dacă investeşti 100 lei acumulezi altă sumă", a explicat Oancea.

Administratorii din sistem subliniază impactul unei astfel de decizii asupra participanţilor, în cea mai mare parte salariaţi tineri, pentru care contribuţia la pensiile private constituie o "poliţă de asigurare" pentru bătrâneţe.

"Orice măsură care limitează nivelul contribuţiilor are impact direct asupra participanţilor", a declarat pentru NewsIn directorul general al ING Fond de Pensii, Emilia Bunea.

Însă efectul cel mai grav ar fi, potrivit jucătorilor de pe piaţă, şubrezirea încrederii investitorilor străini, care domină piaţa românească a pensiilor private, în mediul de afaceri din România.

"Pe lângă faptul că ar afecta interesele celor implicaţi, o astfel de măsură va avea un impact negativ în ce priveşte mediul de afaceri din România, în condiţiile în care toate statele sunt în competiţie acerbă pentru a atrage investitori, în condiţii de criză", a mai spus şeful ING Fond de Pensii.

Bunea spune că o astfel de decizie ar pune sub semnul întrebării planurile administratorilor, în condiţiile în care aceştia au investit 500 milioane euro în acest sistem. Pe de altă parte, banii s-ar duce în consum şi nu spre economisire.

Directorul general al BCR Fond de Pensii, Simona Diţescu, a precizat că în cazul în care se va lua o astfel de decizie, contribuabilii se vor trezi peste mult timp că au acumulat o sumă mică de bani în sistem.

"Pentru administratori ar însemna o întârziere a momentului de break-even (trecere pe profit n.r.)", a mai spus Diţescu.

Administratorii atrag atenţia că, pentru a intra în afacere, au cheltuit sume importante cu comisioanele brokerilor, dar şi cu publicitatea, iar banii nu vor mai fi recuperaţi conform estimărilor iniţiale.

"Singurele venituri ale administratorilor sunt comisioanele de administrare", a adăugat şeful BCR Fond de Pensii.

Totuşi, unii administratori sunt încrezători că Executivul nu va ţine cont de propunerea sindicatelor şi va menţine planificarea actuală, care presupune creşterea treptată a contribuţiei la pensiile private obligatorii de la 2% din salariul mediu brut anul trecut la 6% în decurs de opt ani.

"Nu cred că se va ajunge la o propunere clară în acest sens. O astfel de măsură ar afecta grav interesele celor aproximativ 4,6 milioane de participanţi", a declarat pentru NewsIn director general al AIG Fond de Pensii, Mihai Coca-Cozma.

El avertizează că banii ar merge în consum, dacă se blochează contribuţia la pilonul II, şi nu spre economisire, ceea ce reprezintă un minus pentru economia românească.

Pensiile private obligatorii, un sistem scump şi controversat

Însă introducerea pilonului II de pensii în România nu a fost scutită de controverse, unii economişti opunându-se ideii ca statul să creeze o piaţă privată "obligatorie" - o contradicţie de termeni, după cum subliniază unii analişti.

Sitemul nu este răspândit în statele occidentale dezvoltate, unde, de altfel, există şi o opoziţie puternică din partea sindicatelor faţă de un astfel de sistem.

"Pilonul II de pensii este cea mai mare afacere a secolului: companiile nu fac nimic şi încasează bani timp de 20 de ani înainte să plătească primele pensii. E pur şi simplu un cadou nemeritat din partea statului", apreciază economistul Ilie Şerbănescu.

Sistemul, introdus prima dată în Chile la începutul anilor '80, în perioada dictaturii generalului Pinochet, a fost recomandat de Banca Mondială - care a creat structura celor trei piloni de pensii - ţărilor din estul Europei după prăbuşirea Cortinei de Fier, ca modalitate de a uşura presiunea de pe sistemul public de pensii, în condiţiile îmbătrânirii populaţiei şi înclinaţiei scăzute a salariaţilor spre pensiile private facultative.

Introducerea pilonului II de pensii este însă costisitoare pentru stat, care trebuie să gestionează o perioadă lungă de timp - până la primele plăţi de pensii de către fondurile private - un buget public de pensii cu încasări mai mici, dar din care trebuie să plătească pensiile curente.