Economiştii români cred că economia va creşte şi în 2009,dar ritmul depinde de noul Guvern

25.11.2008

Analiştii economici din România intervievaţi de NewsIn susţin că previziunile Moody's de recesiune a României în 2009 sunt mult prea pesimiste şi atrag atenţia că evoluţia economiei va depinde foarte mult de planul de guvernare al noului executiv.

Analistul agenţiei de rating Moody's Kenneth Orchard declara, luni, că România ar putea intra în recesiune anul viitor, în contextul în care creditarea şi consumul intern vor fi afectate de înrăutăţirea condiţiilor economice mondiale, iar noul guvern va fi constrâns să înăsprească politica fiscală.

Moody's estimează că produsul intern brut (PIB) al României va scădea cu 0,3% în 2009, însă "există volatilitate în privinţa estimărilor", din cauza incertitudinilor legate de condiţiile economice la nivel mondial. Orchard a mai spus că temperarea cererii interne va avea şi efecte benefice, inflaţia fiind estimată să se tempereze la 4,5% până la sfârşitul lui 2009, faţă de nivelul de 7,4% din luna octombrie, iar deficitul extern - la 8,2% din PIB, de la aproximativ 14% în prezent.

Scenariul Moody's are în vedere o aterizare a economiei mult prea forţată

"Cred că nu este plauzibil ca România să intre în recesiune în 2009, din contră, "cu un dram de înţelepciune", cum spunea şi guvernatorul, cred că putem avea o creştere a produsului intern brut de 4-5% anul viitor. Estimarea noastră este de 4,4% pentru 2009", a declarat economistul-şef al Băncii Comerciale Române (BCR), Lucian Anghel, pentru NewsIn.

El a adăugat, însă, că o estimare realistă va putea fi făcută abia după ce noul executiv îşi va prezenta planul de guvernare.

Creşterea economiei poate să vină din consum sau investiţii, iar Lucian Anghel mizează, în continuare pe creşterea acestora. El susţine că nu ar trebui să fie foarte afectat consumul dacă volumul creditelor va creşte cu 15-20%, aşa cum anticipa şi Banca Mondială.

În plus, banca centrală poate asigura un "buffer" prin noi reduceri ale ratei rezervelor minime obligatorii, reduceri graduale ale ratei dobânzii de politică monetară şi chiar intervenţii directe prin injecţii de lichiditate în piaţa interbancară.

"Un deficit de aproape 8%, cum prevăd datele Moody's mi se pare că aparţine unui scenariu extrem de dur, mult prea pesimist", a adăugat Anghel.

Şi economistul-şef al Raiffeisen Bank România, Ionuţ Dumitru, consideră că estimările Moody's sunt foarte pesimiste.

"Noi avem în vedere o creştere a economiei cu 4% în 2009, dar sigur că depinde foarte mult de măsurile pe care le va lua noul guvern", a declarat, pentru NewsIn, Ionuţ Dumitru.

"Nu se poate să intrăm în recesiune pentru că economia are o anumită rigiditate, în condiţiile în care o mare parte din consum este autoconsum, motiv pentru care chiar dacă vom vedea o contracţie a economiei, partea de autoconsum tot nu va fi afectată. În plus, există şi economia neagră, care va continua să producă", susţine un analist bancar intervievat de NewsIn.

El a adăugat că, importurile vor scădea probabil pentru că nu mai sunt susţinute nici de curs şi probabil nici de credit.

"Comenzile pentru export, însă, deşi au scăzut, firmele continuă să producă şi nu par să înregistreze stocuri, ceea ce arată că şi-au găsit probabil o formă de desfacere în economia internă", a mai spus analistul şi a adăugat că nu exclude ca România să se confrunte cu scăderi ale economiei în trimestrele III şi IV, dacă agricultura va fi afectată de condiţiile meteorologice, dar creşterile din primele două trimestre ar trebui să acopere scăderile din a doua parte a anului şi să dea o creştere la nivel de an.

"Personal mă aştept la o creştere de 2,7% în 2009, pentru un an agricol neutru. Dacă agicultura va avea de suferit, creşterea va fi mai mică, dacă va fi un an bun, din contră, mă aştept să vedem o creştere mai mare", a explicat analistul bancar.

Analiştii ING şi-au revizuit, luni, în scădere estimările de creştere a economiei României în 2009, la 1,7% de la 4%, din cauza recesiunii din zona euro şi a creşterii tot mai mici a creditării. Astfel, produsul intern brut al României ar putea înregistra o creştere anuală reală de 2,5% în primul trimestru din 2009, respectiv de numai 1,6% în trimestrul II al anului viitor, cu mult sub vârful de 9,3% atins în trimestrul II din 2008.

Până nu vedem măsurile noului guvern, discutăm degeaba

Măsurile fiscale şi de venituri ale noului guvern vor avea un cuvânt greu de spus în evoluţia economiei României în 2009 şi în anii următori, dar cele trei programe electorale anunţate de principalele formaţiuni politice ca versiune pentru planul de guvernare al noului executiv i-au deprimat pe mulţi analişti.

Măsurile prevăzute în aceste programe sunt destul de contradictorii, în prag de alegeri, în condiţiile în care politicienii nu se sfiesc să promită creşteri salariale chiar şi cu 20%, bani pentru firmele care angajazează şomeri, scutiri de impozite pentru profitul reinvestit şi susţinerea IMM-urilor şi fermierilor în vederea creşterii producţiei agricole, dar susţin că taxele şi impozitele nu vor creşte.

"Rolul statului va fi extrem de important în 2009, iar noul guvern va trebui să cadă de acord şi cu banca centrală asupra noului plan de guvernare", a spus Anghel.

Ionuţ Dumitru prezenta două variante. În prima, noul guvern va lua măsuri adecvate de politici fiscale şi de venituri, prin care "să aibă în vedere creşteri salariale limitate în sectorul public şi reduceri ale cheltuieilor sau creşterea taxelor - cea de-a doua fiind mai plauzibilă -", ceea ce ar duce la o redresare coordonată a economiei - softlanding. În a doua versiune, în care noul guvern nu ar lua măsurile fiscale şi de venit necesare, cererea ar putea scădea din cauza deprecierii mari a leului şi a inflaţiei ridicate, iar economia s-ar confrunta cu o corecţie dură, necontrolată, asemănătoare unei aterizări forţate - hardlanding.

"Am încredere că viitorul guvern, indiferent de culoarea politică, va lua, totuşi, măsurile necesare de politică fiscală şi de venituri, chit că va fi vorba de nişte politici nepopulare", a concluzionat Dumitru.