O nouă zi în războiul gazelor: Ucraina promite, Rusia acuză, UE ameninţă

15.01.2009

Nicio ieşire din conflictul gazului dintre Rusia şi Ucraina nu se întrevedea miercuri seară, cele două ţări continuând să se acuze reciproc de blocare, în timp ce europenii îi ameninţă cu acţiuni în justiţie, relatează AFP.

Cu toate acestea, ziua începuse cu declaraţii ce se voiau conciliante ale premierului ucrainean Iulia Timoşenko, care promitea că Ucraina va relua tranzitul gazului pe teritoriul său, imediat ce Rusia va relua furnizarea.

"Dacă se furnizează gaz azi (miercuri), acesta va fi trimis imediat" spre Europa, a dat asigurări Timoşenko, declarându-se gata să se întâlnească şi cu premierul rus, Vladimir Putin.

Timoşenko tocmai discutase la Kiev cu omologul său slovac Robert Fico, care s-a dus apoi, ca şi omologii săi bulgar Serghei Stanişev şi moldovean Zinaida Greceanîi la Moscova, unde toţi trei au fost primiţi de Putin. Întâlnirea intervenea a doua zi după eşecul tentativei de a relua livrările spre Europa, unde sute de mii de persoane tremură de frig pentru a doua săptămână la rând din cauza conflictului gazelor.

"Partenerii noştri europeni au devenit cu adevărat ostaticii disputei dintre Rusia şi Ucraina. Nicio ţară nu are dreptul să ia ostatice alte ţări, profitând de rolul său de tranzit", a declarat premierul rus, referindu-se la Ucraina. "Şefii Comisiei Europene ar trebui să îşi folosească influenţa pe care o au asupra Ucrainei pentru a asigura aprovizionarea cu gaz", a adăugat Putin.

Pe de altă parte, el a respins argumentele Ucrainei, care spune că nu poate lăsa să treacă gazul pe teritoriul său în conducta aleasă de Rusia, pentru că aceasta ar însemna să îşi lase estul şi sudul ţării fără gaz. "Dacă, pe plan politic, preşedintele Iuşcenko pretinde că nu a blocat tranzitul spre Europa, în practică se vede clar că a făcut-o", a comentat Putin.

Şefii guvernelor bulgar şi slovac nu s-au abţinut nici ei de la critici, deşi au refuzat să se situeze de o parte sau alta a conflictului.

"Cel mai rău lucru din punctul meu de vedere este că milioane de cetăţeni ai Europei se simt ostatici şi că sute de mii de persoane sunt cu adevărat afectate", a spus Stanişev. Slovacul Robert Fico a criticat şi el faptul că Europa este ostatica unui conflict în care nu are nicio responsabilitate.

Autorităţile de la Kiev au afirmat că Gazpromul încearcă să deterioreze imaginea Ucrainei ca ţară de tranzit fiabilă, alegând un itinerariu "imposibil" pentru transportarea gazului spre Europa.

În acelaşi timp, preşedinele Comisiei Europene Jose Manuel Barroso a ridicat tonul, ameninţând Rusia şi Ucraina cu acţiuni în justiţie din partea companiilor europene, dacă livrările nu sunt reluate "urgent". În lipsa "voinţei politice de a onora acordul" la care au subscris, Rusia şi Ucraina "nu vor putea fi considerate parteneri fiabile pentru furnizarea de energie", a avertizat el.

Pentru moment, doar compania ungară Emfesz a anunţat că a depus plîngere împotriva companiei ucrainene Naftogaz, iar compania sârbă Srbijagas analizează o posibilă acţiune în justiţie tot împotriva Ucrainei.

Rusia, care este îngrijorată de dorinţa europenilor de a-şi diversifica aprovizionarea, şi Ucraina, unde "războiul" gazului exacerbează criza politică, continuau în paralel să îşi atribuie una celeilalte responsabilitatea sistării aprovizionării europenilor.

"Puţin contează cine va fi găsit vinovat în conflictul gazelor ruso-ucrainean, consecinţele sale vor fi negative pentru Moscova. Revizuirea strategiei UE în domeniul gazului, pentru a deveni mai puţin dependentă de Rusia, a devenit inevitabilă", scria miercuri cotidianul rus Vedomosti.

Deja, Gazprom a pierdut 1,1 miliarde de dolari din cifra de afaceri de la 1 ianuarie din cauza acestei crize, a spus miercuri preşedintele rus Dmitri Medvedev.

Trecerea gazului rus spre Ucraina, abia reluată marţi dimineaţă, după o săptămână de întreurpere, a fost oprită din nouă în aceeaşi zi, în pofida intenselor eforturi depuse de europeni pentru a soluţiona conflictul.

În lipsa unui contract, Moscova a întrerupt aprovizionarea Ucrainei la 1 ianuarie 2009 şi a acuzat apoi Kievul că sustrage gazul destinat europenilor, de unde decizia Rusiei de a întrerupe toate livrările de gaz spre Europa.