Romania ar putea avea nevoie de noi reforme in sistemul public de pensii

28.01.2011

„Mitul sigurantei si generozitatii pensiei de la stat este zdruncinat serios, pentru cei care inca mai cred in el – si asta nu doar in Romania sau in Europa, ci in intreaga lume. Practic, salariatii contribuie tot mai multi bani si tot mai multa vreme pentru a primi o pensie tot mai mica pentru o perioada tot mai redusa, ceea ce incalca nu doar principiul contributivitatii, ci si logica elementara”, a declarat Crinu Andanut, presedintele Asociatiei pentru Pensiile Administrate Privat din Romania (APAPR).

Sistemele publice de pensii din toata lumea au suferit in ultimii ani, de la debutul crizei globale, o reducere semnificativa a generozitatii beneficiilor, potrivit datelor compilate intr-un studiu al Federatiei Internationale a Administratorilor de Fonduri de Pensii (FIAP), care citeaza

si concluzii ale unor cercetari ale Bancii Mondiale. In aceasta perioada, zeci de state si-au reformat sistemele publice de pensii, reducand din beneficii in incercarea de a reechilibra bugetele de pensii de stat, pe fondul crizei economice si a tendintelor demografice defavorabile.

Reformele parametrice din sistemele publice de pensii au vizat cel putin una dintre urmatoarele masuri, desi numeroase state au optat pentru un mix de politici: cresterea contributiilor, cresterea varstei de pensionare, cresterea stagiului minim de cotizare, reducerea efectiva a pensiilor, reducerea generozitatii mecanismelor de indexare a pensiilor, cresterea bazei de impunere.

„Problemele sistemelor de pensii publice, fie ele de natura bugetara, economica sau demografica, sunt structurale, endemice si sunt aceleasi peste tot, necesitand masuri de corectie similare in toate statele lumii. Pe de alta parte, Romania a efectuat una dintre cele mai dramatice corectii in sistemul public de pensii, mixand mai multe masuri de reforma, fapt cauzat de dezechilibrele deosebit de grave existente in sistem anterior noii legi a pensiilor. Paradoxal realitatea ne-ar putea demonstra foarte rapid, in urmatorii 1-2 ani, ca nici macar aceste masuri dure de corectie nu sunt suficiente pentru a echilibra cat de cat sistemul, ceea ce ar putea duce la necesitatea de noi reforme parametrice”, a continuat Crinu Andanut.

Toate aceste masuri intreprinse in ultimii 2 ani au avut efecte diverse asupra mediului economic si asupra salariatilor integrati in sistemele de pensii de stat, precum cresterea poverii fiscale asupra fortei de munca si asupra afacerilor; costuri mai mari (in termeni de contributii) pentru a obtine o pensie mai mica; o perioada mult mai mare de contributie pentru a obtine o pensie pentru o perioada mult mai mica; per total, o reducere dramatica a generozitatii pensiilor de stat, tradusa prin rate de inlocuire (a salariului prin pensie) semnificativ reduse fata de perioada anterioara.

„Aceasta reducere a beneficiilor din sistemul public de pensii trebuie compensata cumva, iar solutia optima este economisirea privata, fie individuala, fie de grup, in cadrul sistemelor de pensii private. Are astfel loc, la nivel global, trecerea de la statul paternalist care, teoretic, are grija de pensiile cetatenilor, la pensia realizata pe cont propriu, prin economisire si capitalizare. In sistemul public de pensii, drepturile salariatilor de astazi reprezinta doar promisiuni viitoare tot mai incerte, dupa cum arata analiza. In schimb, in sistemul privat de pensii, drepturile salariatilor de astazi sunt bazate pe o acumulare certa de resurse financiare, care, administrata corespunzator, va suplimenta considerabil nivelul tot mai redus al pensiei de la stat”, a comentat presedintele APAPR.

Criza economica a accelerat intr-adevar reformele parametrice, insa nu criza, ci caracterul profund nesustenabil al sistemelor de pensii de stat este cauza fundamentala a acestor masuri. Dovada clara in acest sens o reprezinta faptul ca, si anterior crizei incepute in 2007-2008, zeci de tari de peste tot din lume au operat taieri similare de beneficii in sistemele lor de pensii, potrivit unei analize realizate de Banca Mondiala.

Sursa: Wall-Street.ro